Furie, agresivitate și violență – formele extreme

Rezumat:

Despre Furie și relația acesteia cu agresivitatea și violența.

  • Furia este o emoție care izvorăște adesea dintr-o stare de frustrare intensă.
  • Agresivitatea este un comportament intenționat.
  • Violența este o agresivitate extremă.

În agresivitate proactivă, intenționată, care poate ajunge până la psihopatie, individul are comportamente intenționate pentru a face rău și planifică din timp ce trebuie să facă ca să-și îndeplinească scopurile: 

  • gratificare materială.
  • gratificare sexuală.
  • răzbunare.

Agresivitatea proactivă este un rău intenționat și planificat.

Indivizii cu agresivitate proactivă nu manifestă empatie, ci mai degrabă o mimează (este falsă), nu se pune în pielea celuilalt, nu-i pasă de suferința celui care-i face rău. Singura lui părere de rău este că nu reușește să-și atingă scopurile.

O altă însușire a indivizilor cu agresivitate proactivă este că sunt geniali manipulatori. Șarmanți, carismatici, persuasivi și înzestrați cu încredere absolută, reușesc să convingă oamenii foarte ușor, mai ales pe cei cu încredere scăzută în ei.

  • Sunt adesea descriși în formele de tulburare narcisistă. Au de regulă valori de putere, realizare sau conservatoare.
  • O mare eroare în care cad foarte mulți oameni este să creadă că pot schimba atitudinile și comportamentele acestor indivizi.

Au gândire rigidă de tip alb / negru, lipsă de toleranță la schimbare și evaluează aproape întotdeauna prin generalizări absolute de tip: absolut bun sau absolut rău.

Copilăria timpurie și experiențele din adolescență „construiesc” caracterul acestor indivizi. Ca adulți doar își impun convingerile și valorile asupra celorlalți.

Deși se spune că traumele trăite în copilărie sunt cauzele principale, nu este în totalitate adevărat. Sunt numeroși astfel de indivizi ce au trăit în familii foarte permisive care i-au alintat foarte mult, fără restricții și responsabilități.

  • Se pot schimba? Nu. Rareori un astfel de individ acceptă că are o problemă. Și chiar dacă acceptă, nu va merge la un psiholog.

Notă: A nu se confunda excesele de furie ale adolescenților ce pot avea atât cauze ce țin de personalitate, cât și cauze fiziologice caracteristice vârstei, cu furia și agresivitatea proactivă specifică tulburărilor psihologice.

Lasă un răspuns