Educație corectă: frică, anxietate, percepții și evaluări

Atunci când ne confruntăm cu o situație pe care o percepem ca un pericol, noi avem o tendință înnăscută de a reacționa într-un anumit fel.

Este răspunsul de frică față de un pericol perceput, care există sau care este iminent (care urmează să se întâmple).

• Unii reacționează prin fugă – evită pericolul.
• Alții reacționează prin luptă – se confruntă cu pericolul.
• Alții nu reacționează și îngheață – se blochează și nu au nicio reacție față de pericol.
• Iar alții devin submisivi – sperând sau crezând că pericolul nu-i va afecta.

Toate aceste reacții de mai sus sunt răspunsuri sănătoase.

Problema apare atunci când frica devine excesivă. Adică atunci când percepem pericolul prezent sau iminent într-o formă exagerată.

Elementul de percepție – cum interpretăm situația de pericol din prezent sau din viitor este cel care duce la formele de tulburări psihice.

• O situație periculoasă poate fi percepută de cineva mai catastrofică, iar o altă persoană poate interpreta aceiași situație ca ceva periculos, dar nu catastrofică. Diferența constă în cât de catastrofică (groaznică) este percepută situația.

În funcție de percepția situației de pericol (pericol mediu / pericol catastrofic) se activează stări psihologice (emoționale) diferite: 

• răspuns sănătos de frică.
• răspuns nesănătos de frică.

Dar se mai întâmplă un fenomen. Uneori pericolul nu este prezent, nici măcar iminent, ci un pericol anticipat (adesea închipuit). La un pericol anticipat reacția pe care o avem se numește anxietate, nu frică. 

• Astfel, reacționezi cu anxietate față de un posibil pericol (probabil sau închipuit) din viitor și pe care-l amplifici uneori exagerat.

Alternativa sănătoasă la anxietate este starea de îngrijorare

Dacă percepi un pericol existent sau iminent (în viitorul imediat) este bine să fim îngrijorați. Dar unii oameni merg mai departe… Și de la un pericol presupus, anticipează alte pericole (presupuse) viitoare, la fel de „catastrofale”.

Soluția: să învățăm să evaluăm adecvat situațiile de pericol, dar și să nu mai anticipăm pericole presupuse ca și cum s-ar întâmpla cu certitudine.

• Evaluarea adecvată (cât mai corectă) a pericolelor prezente sau viitoare ajută foarte mult, dar mai este necesar să cunoaștem și o înțelegere corectă a emoțiilor.

Oamenii învață adesea că emoțiile sunt negative sau pozitive, dar este greșit. 

• Tristețea, regretul, frustrarea, dezamăgirea etc. sunt emoții sănătoase, chiar dacă le-am apreciat și învățat ca emoții negative. 

Emoțiile negative nu sunt „rele”.

• Unele emoții negative sunt sănătoase (tristețea, regretul, dezamăgirea etc)
• Iar alte emoții negative sunt nesănătoase (furia, deprimarea, panica etc.).

Dacă la un pericol sau o pierdere reacționăm cu emoții pozitive, ar fi anormal…

• La un pericol mediu sau o pierdere este normal să reacționăm cu emoții de tristețe, regret sau frustrare, deci cu emoții negative sănătoase.